Statul Român modern şi naşterea instituţiilor sale

24 Ianuarie 2012 | 560 vizualizări
Comentează

de George Popescu

Invitaţi: acad. Dan Berindei, conf. univ. dr. Mihai Cojocaru - Universitatea “A.I. Cuza” - Iaşi.

Alexandru Ioan Cuza.

   

De această dată cuvinte ce zugrăvesc tablouri sunt de prisos. Mai edificatoare rămâne lista cu instituţiile statului român şi legile sale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Convenţia de la Paris - baza unei Constituţii, amendată şi modificată în anul 1866, în care forma de guvernământ devine, monarhie constituţională, model belgian.

Codurile de legi: civil şi penal, de procedură civilă, de procedură penală, după model francez de la 1810. Codul comercial.

Reforma agrară. Sunt împroprietăriţi  ţăranii cu aproape 2,5 milioane de hectare. Statuarea libertăţii juridice a ţăranilor.

Reforma fiscală: instituirea contribuţiilor directe, inclusiv pentru clasele privilegiate; toţi locuitorii ţării - cap de familie plăteau capitulaţia - 36 de lei pe an; contribuţia pentru drumuri - 12 lei pe an; impozitul funciar : 4 la sută din venitul proprietăţilor imobile, taxa de transmitere a proprietăţilor de mână moartă - 10 la sută din venitul net al acestora; taxa de judecată şi taxa asupra contractelor de vânzare -cumpărare sau licitaţie; obligaţia străinilor de a avea un regim fiscal identic cu cel al autohtonilor.Apare legea patentelor pentru meseriaşi şi negustori.

Se înfiinţează Curtea de conturi, Consiliul superior al Instrucţiunii publice, apare regulamentul de navigaţie, legea CFR; apare Corpul inginerilor civili.Legea pentru încurajarea societăţilor de asigurare(“Providenţa” a fost prima societate de asigurari cu capital integral românesc în valoare de 200 de mii de galbeni); extinderea telegrafiei de la 12 staţii şi 840 km. acoperire în 1859 la 46 de staţii şi 2 879 km. acoperire în 1865, inclusiv conexiuni internaţionale.

Este promulgată legea protecţiei pădurilor; legea comunală şi legea consiliilor judeţene; legea contabilităţii şi legea executării bugetului de stat.

Se reorganizează şcoala de agronomie, se înfiinţează pepiniere ale statului, se înfiinţează Administraţia Domeniilor Statului.

Reforma educaţiei: se înfiinţează  cursul primar de patru ani, gratuit, cursul mediu de şapte ani şi cursul superior de trei ani.Înfiinţarea Universităţilor din Iaşi şi Bucureşti.

Reforma armatei : apariţia unui corp de armată apreciat la 40 de mii de militari, ofiţeri din rândul clasei conducătoare, soldaţi şi grade inferioare pentru ceilalţi; apar armele  dorobanţi şi graniceri; serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi din toate categoriile sociale. Durata de patru ani şi alţi doi ani în rezervă, cu limita de vârstă : 20 - 45 de ani. Completarea efectivelor prin tragere la sorţi şi nu luarea cu arcanul.

Reforma justiţiei : legea admisibilităţii şi înaintării în funcţii judecătoreşti; constituirea corpului de avocaţi; Justiţie independentă faţă de celelalte puteri în stat; Apar judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, Curţi de apel; Curţi cu juraţi în domeniul penal; Curtea de casaţie şi Justiţie, ca drept la un ultim recurs, instituţia procurorilor extinsă şi în Moldova;

Legea pentru unificarea serviciilor sanitare; unificarea serviciilor poştale; aplicarea de timbre cu efigia “România”.

Legea de înfiinţare şi funcţionare a Arhivelor Statului.

Legea pentru secularizarea averilor mânăstireşti; autocefalia BOR - independentă de deciziile de la Constantinopole; înfiinţarea Consiliului sinodal. Despărţirea Statului de Biserică. Statute noi pentru Mitropoliţi.

Introducerea calenarului gregorian. 1 ianuarie 1865 devine 13 ianuarie.

Slujbe în limba română; scrierea obligatorie  în alfabet latin.

Reforma electorală : Parlament compus din două Camere. Deputaţi şi senatori, ultima, cameră  ponderală. Extinderea bazinului de reprezentare electorală prin includerea negustorilor, meseriaşilor şi ţăranilor cu pământ, ştiutori de carte şi plătitori de cens.Profesorii,învăţătorii, medicii şi universitari, în general persoane cu instrucţie superioară nu plăteau cens, însă aveau drept de vot.

Legea însemnelor naţionale şi legea pentru emitere de monedă (proiect nefinalizat), romanatul.

Şi lista rămâne deschisă!

Alexandru Ioan Cuza  a domnit între 1859 şi 1866.

Audio: în fişierul sonor al ediţiei puteţi asculta şi argumente, dar şi opinii critice asupra subiectului propus.

Contribuţii editoriale: dl. prof.univ. dr. Ion Stanomir despre regimul exercitării puterilor în stat, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant de specialitate: drd. Olga Sandu.

Ne puteţi scrie la adresa electronica: istorica@radioromania.ro.

Taguri: instituţii, Convenţia de la Paris, reforme, Alexandru Ioan Cuza

Citește mai multe articole
de George Popescu

• Acum
• Urmează

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: